#17 Stockholm

02718_stockholm_1366x768

De ce să mergi la Stockholm? Pentru a vedea un oraș aflat în comuniune cu natura, unde afli că urban nu înseamnă numai un conglomerat de clădiri și betoane, ci poate însemna și spațiu pentru oameni și natură. Pentru a vedea un loc în care se trăiește altfel, relaxat, nu pe fugă – dar nu așa cum o fac oamenii din Sud, din zona Mediteranei, care se retrag la siestă pentru a fugi de căldură, ci prin integrarea momentelor de respiro în fiecare zi: printr-o pauză de fika (cafea și un biscuit), o gură de aer proaspăt sau o clipă în care admiri reflecția clădirilor colorate în apele ce înconjoară orașul.

Acesta este Stockholm, zis și Veneția Nordului. Este însă o Veneție mai puțin aglomerată și sufocată de turiști, mai relaxată și mai modernă.

Un oraș pe ape

Capitala Suediei se întinde pe 14 insule aflate între apele sărate ale Mării Baltice și cele dulci ale Lacului Mälaren, iar la est de oraș se găsesc nu mai puțin de 24.000 de insule ce formează Arhipeleagul Stockholm. Aflat la o latitudine nordică, orașul vede puțină lumină iarna – până la 6-7 ore, dar prea multă vara, când oamenii se bucură de 20 de ore de lumină. Stockholmul poate fi admirat, așadar, fie în lumina difuză a Soarelui nordic, fie sub albul zăpezilor (la temperaturi cam prea scăzute pentru gustul meu).

Regiunea în care se află Stockholmul astăzi este locuită din Epoca de Piatră (mileniul 6 î.Hr.), dar orașul datează abia din perioada medievală. El apare pentru prima dată în surse istorice în anul 1252, când așezarea veche a fost transformată în oraș de către liderul suedezilor, Birger Jarl. În vremea sa, orașul s-a dezvoltat datorită comunității de negustori germani invitați să se stabilească aici, iar până la sfârșitul secolului al XIII-lea, Stockholmul era deja cel mai mare oraș din Suedia.

În Evul Mediu, orașul s-a dezvoltat odată cu statul, trăind perioade înfloritoare atunci când Suedia a căpătat o poziție mai importantă pe harta politică europeană. Totuși liderii suedezi de la sfârșitul secolului al XVI-lea credeau că Stockholmul păstrează un aspect învechit față de alte orașe europene și ezitau să invite la curte ambasadori și lideri străini de teamă ca aspectul capitalei să nu submineze poziția de autoritate a statului suedez.

Prin urmare, după Războiul de 30 de ani (1618-1648), modernizarea Stockholmului a devenit o prioritate pentru guvernanți, inclusiv pentru regi. Proiectul era cu atât mai necesar cu cât orașul a fost sever afectat de un incendiu în anul 1625. Primii pași au fost crearea a două bulevarde mari de-a lungul malului estic (Stora Nygatan și Lilla Nygatan) și dărâmarea vechiului zid medieval și înlocuirea sa cu un șir de palate. Pentru dealurile din jurul orașului – Norrmalm, Östermalm, Kungsholmen și Södermalm – a fost concepută de asemenea o rețea de străzi late. În urma implementării proiectului de modernizare, unele zone medievale ale orașului au fost complet distruse.

Alte incendii au mai afectat Stockholmul în secolul al XVIII-lea, până când autoritățile au decis să adopte un set de reglementări în construcții: nu s-a mai permis ridicarea clădirilor din lemn, iar planurile orașului au fost îmbunătățite astfel încât să împiedice răspândirea focului.

Stockholmul respectă istoria și natura

Pentru Stockholm, începutul secolului al XIX-lea a adus o perioadă de declin. Pentru arhitectura orașului, asta a însemnat abandonarea planurilor mărețe de construcții. În primele decenii ale veacului se ridică doar câteva clădiri, toate proiecte ale armatei care favoriza un stil mai clasic. Abia după 1850 capitala Suediei și-a revenit din toropeală și, grație unui boom economic, orașul a intrat în cea mai bună perioadă a sa. Au fost anii în care și-au făcut apariția elementele-cheie ale modernizării: dezvoltarea sistemului de canalizare, necesar pentru orașul construit pe apă, și electrificarea. În această perioadă, concepția urbanistică a Stockholmului a fost inspirată din arhitectura marilor capitale central-europene, Berlin și Viena, pentru ca în secolul XX arhitecții să caute inspirația în istoria medievală a Suediei, pe care o îmbină în mod creativ cu stilul Art Nouveau.

În prezent, orașul vechi de 700 de ani se numără printre cele mai avansate în materie de politici de dezvoltare urbană ecologică. Nu degeaba Stockholmul e numit, în 2010, prima capitală verde europeană și este unul dintre cele mai curate orașe din lume.

Monumentele UNESCO din Stockholm: Palatul și Cimitirul

Inima Stockholmului este Gamla Stan, Orașul Vechi, de pe insula Stadsholmen. Aici s-a născut capitala Suediei în secolul al XIII-lea; prin urmare aceasta este cea mai veche zonă a orașului. Gamla Stan își păstrează aerul vechi, cu străzi înguste pavate cu piatră cubică și arhitectură din alte vremuri, cu fațade în culoarea condimentelor orientale, vanilie și șofran. Cartierul găzduiește în prezent puncte turistice importante, precum Piața Stortorget, Muzeul Nobel, biserica Riddarholm și Palatul Regal Stockholm, precum și numeroase cafenele și restaurante. În secolul al XIX-lea, Gamla Stan s-a numărat printre zonele vechi ale orașului lăsate mai mult sau mai puțin în paragină, ignorat fiind de trendul de modernizare și urbanizare; a fost revitalizat abia după Al Doilea Război Mondial, iar azi este unul dintre locurile preferate ale turiștilor.

Celălalt Palat Regal al capitalei – Palatul Drottningholm, de pe insula Lovöm – este astăzi reședința privată a familie regale suedeze. Este unul dintre cele mai mari palate europene (cu 600 de camere și cinci muzee) și, împreună cu grădina în stil francez care-l înconjoară, e una dintre destinațiile istorice cele mai frumoase ale Stockholmului.

Un alt loc care merită vizitat este Cimitirul Skogskyrkogården, amplasat într-o pădure. Cimitirul impresionează prin arhitectura sa, gândită pentru a se integra perfect în cadrul naturii. Arhitecții care l-au proiectat (Asplund și Lewerentz) au căutat să creeze un nou tip de cimitir, mai puțin grandios și mai aproape de natură. Realizat între 1917 și 1920, cimitirul îmbină vegetația naturală cu elementele arhitecturale specifice funcției mortuare, iar rezultatul este foarte armonios.

Muzeul Vasa este un muzeu maritim a cărui piesă de rezistență este o corabie de secol XVII, considerată cândva perla marinei regale suedeze. Corabia s-a scufundat însă chiar în ziua inaugurării sale, dar s-a păstrat surprinzător de bine în apele Stockholmului, astfel că în 1961 a fost scoasă la suprafață, recondiționată și expusă pentru public.

La Stockholm, până și transportul în comun devine exponat de artă. Metroul capitalei este cea mai mare galerie de artă subterană: aproape toate stațiile sunt decorate cu sculpturi, mozaicuri, picturi, instalații de lumină și basoreliefuri.

Din păcate, capitala Suediei nu este ceea ce am putea numi o destinație accesibilă; prețurile la cazare și mâncare sunt mari comparativ cu alte capitale europene. Merită, totuși, un efort financiar, nu-i așa?

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s